• Siegfried Mureşan: „În momentul de faţă nu există o modalitate eficientă de a folosi economiile oamenilor aici, în Europa” • Mircea Coşea: „Ar trebui să existe stimulente foarte importante pentru a determina capitalul privat să participe la această colectare de fonduri de care UE are nevoie” • Adrian Vasilescu: „Nimeni nu poate şti în acest moment care va fi impactul asupra sectorului bancar şi care va fi dinamica unui eventual proces de mobilizare a depozitelor bancare ale populaţiei”
Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Naţionale a Franţei, au declarat recent, că este nevoie de o mobilizare generală a economiilor private pentru susţinerea proiectelor propuse în raportul Draghi şi pentru proiectele privind dezvoltarea inteligenţei artificiale, fără a oferi însă amănunte despre modul în care se va realiza acest lucru. Printre economiile private vizate se numără şi depozitele bancare, chiar dacă specialiştii în economie, în finanţe şi cei bancari nu se hazardează momentan să declare acest lucru, dar care sunt văzute ca o necesitate, potrivit unui raport al Direcţiei Generale a Trezoreriei din Franţa, citat de cotidianul Le Figaro. Nu se ştie încă dacă UE va impune o mobilizare forţată (un fel de confiscare) a depozitelor bancare respective – asa cum este relatat în articolele publicate în presa franceză şi preluate în ziarul BURSA – sau dacă voinţa cetăţenilor europeni cu privire la destinaţia economisirilor proprii va avea întâietate în faţa factorilor de decizie de la Bruxelles.
Dacă la Forumul Economic de la Davos se vorbea de o sumă anuală de 300 miliarde euro pentru necesităţile din raportul Draghi, săptămâna aceasta – la Paris – Ursula von der Leyen a declarat că e nevoie de economiile private pentru a strânge cele 200 miliarde euro necesare pentru ca Uniunea Europeană să rămână competitivă la nivel global privind dezvoltarea, implementarea şi utilizarea tehnologiei AI. Şefa Comisiei Europene a dezvăuit şi mecanismul prin care acest lucru va fi realizat: un fond de investiţii numit Invest AI.
În acest moment, nu a fost luată încă o decizie, nu există nici măcar un proiect legislativ la nivel european privind mobilizarea economiilor private, ci asistăm la discuţii, aşa cum a precizat, pentru Ziarul BURSA, deputatul european Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului European pentru cadrul financiar multianual 2028-2034. Domnia sa a recunoscut, însă, că aceste economii trebuie atrase într-un fel – fără a preciza în mod explicit care este acesta – deoarece Uniunea Europeană şi statele membre nu dispun de toate sumele necesare prinse în raportul Draghi pentru creşterea competitivităţii industriei europene şi pentru dezvoltarea AI.
• Reducerea decalajului investiţional are nevoie de economisirile private
În ocazia unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o săptămâna trecută la Bucureşti, Siegfried Mureşan ne-a transmis: „Raportul Draghi spune că avem nevoie de 800 miliarde euro anual, la nivelul Uniunii Europene, pentru a reduce decalajul de competitivitate. Trebuie să investim în energie, în domeniul digital, în multe tipuri de proiecte. (…) Necesarul de investiţii de 800 miliarde euro anual nu poate fi acoperit la nivel european, nu avem aceşti bani, dar nici Draghi nu spune că trebuie acoperiţi din bugetul UE. Va trebui să reducem decalajul investiţional din surse publice, dar şi din surse private. Nu cred că putem rezolva toate problemele cheltuind mai mulţi bani publici, care provin tot din banii cetăţenilor. Cred că trebuie să ne asigurăm că banii din bugetul UE duc la creşterea competitivităţii, creştere ce trebuie prioritizată şi din alocări de la bugetele naţionale, judeţene şi locale. Prin acest lucru putem reduce o parte din decalajul investiţional. Pentru restul decalajului, soluţia este mobilizarea economiilor private, mai ales din vechile state membre ale Uniunii Europene, care în loc să finanţeze industria europeană merg adesea în fonduri de capital din SUA. Trebuie să păstrăm economiile oamenilor în Europa, să investim în Europa aceşti bani, iar pentru aceasta avem nevoie de finalizarea înfiinţării pieţei unice de capital şi întărirea Uniunii Bancare, fiindcă în momentul de faţă nu există o modalitate eficientă de a folosi economiile oamenilor aici în Europa”.
Coraportorul Parlamentului European pentru cadrul financiar multianual 2028-2034 a mai arătat că, în raportul Draghi, se propun şi multe măsuri care ar duce la îmbunătăţirea competitivităţii şi la creşterea atractivităţii statelor membre ale Uniunii Europene ca destinaţii pentru investiţii, unele dintre acestea putând fi implementate fără costuri, cu generarea unor economii pentru companiile europene, şi se referă în primul rând la simplificare şi reducerea birocraţiei.
„PPE şi-a asumat reducerea birocraţiei ca obiectiv principal, dar vedem în acest moment la nivelul grupului socialiştilor europeni o oarecare rezistenţă, adică nu doresc să renunţe la o serie de raportări care există pentru IMM-urile care accesează fondurile europene”, a precizat Siegfried Mureşan.
• Liberalizarea totală a serviciilor bancare, o soluţie pentru atragerea economiilor private
Surse din domeniul bancar din ţara noastră ne-au transmis că ideea de bază a mobilizării economisirilor private ale cetăţenilor europeni, transmisă de Ursula von der Leyen şi de guvernatorul Băncii Naţionale a Franţei, Francois Villeroy de Galhau, este de a crea un pool financiar imens, la nivel european, adică de a avea 450 milioane potenţiali investitori, din toate statele membre UE şi de a flexibiliza utilizarea serviciilor bancare în domeniul transfrontalier.
Sursele citate au precizat: „Serviciile bancare în statele membre UE nu sunt liberalizate şi transparente pe cât se crede. Circulaţia oamenilor şi a mărfurilor în acest domeniu sunt liberalizate, însă despre serviciile bancare se crede că sunt, dar în realitate nu sunt, pentru că fiecare stat îşi păstrează anunmite componente proprii în sistemul său bancar. Cât timp piaţa serviciilor bancare la nivel european este fragmentată, băncile vor atrage economisiri doar din ţările în care funcţionează, pe baza regulilor acelor state. Acesta este marele handicap pe care Uniunea Europeană îl are la nivel financiar faţă de SUA. În momentul în care serviciile bancare nu vor mai fi îngrădite, cetăţenii europeni vor putea să ducă economisirile în orice ţară europeană doresc, în orice bancă europeană sau într-un fond de investiţii al oricărei bănci europene”.
• Atragerea banilor din depozitele bancare, greu de implementat
Profesorul de economie Mircea Coşea susţine că declaraţiile celor doi oficiali nu au fost bine primite de societatea civilă deoarece ele se referă la modificarea pieţei de capital pentru a fi colectaţi mai mulţi bani şi pentru noi împrumuturi comune.
Mircea Coşea a precizat: „Ideea împrumutului comun este susţinută de Spania şi Italia, dar respinsă total de Germania şi Franţa. Din informaţiile pe care le am din presa străină de specialitate, s-a apreciat că propunerea Ursulei von der Leyen este menită să pună în circulaţie o idee care să contracareze efectele pe care administraţia Trump le va avea asupra Uniunii Europene pe multiple planuri. De exemplu, SUA nu a semnat declaraţia finală a Summitului AI de la Paris, pretextând că nu-şi poate permite să finanţeze devoltarea noii tehnologii pentru toate statele lumii, care implică alocarea unor sume foarte mari, în condiţiile în care administraţia Trump doreşte să dezvolte în primul rând producţia şi susţinerea locală, adică să dezvolte industria americană. Ursula von der Leyen a făcut acele declaraţii şi pentru a linişti într-o anumită măsură industria europeană care este speriată de recesiunea masivă a Germaniei, care era motorul economiei Uniunii Europene, de insuficienţa creşterii Spaniei – Spania a crescut mult, dar nu acoperă pierderea pe care blocul comunitar o are din cauza recesiunii germane – şi de necesitatea UE de a recupera întârzierea economică şi tehnologică pe care o are faţă de SUA şi de regiunea Asia-Pacific”.
Referitor la propunerea Ursulei von der Leyen privind mobilizarea economisirilor private, domnul Coşea spune că este mai mult declarativă în acest moment, adăugând: „Ea este greu de implementat. Ar trebui să existe, potrivit lui Mario Draghi, stimulente foarte importante pentru a determina capitalul privat să participe la această colectare de fonduri de care UE are nevoie. Această colectare de fonduri ar trebui să fie stimulată de anumite avantaje, pe care ar trebui să le dea investiţii care sunt considerate esenţiale şi rentabile. Aceste investiţii sunt cele din industria de armament şi industria AI, care în acest moment sunt în dificultate, deoarece sunt supuse unei concurenţe foarte puternice din partea SUA”.
Mircea Coşea consideră că dezbaterea ce are loc acum la nivelul Bruxelles-ului nu poate fi considerată ca fiind o măsură de profitabilitate imediată şi nici măcar fezabilă, deoarece „ea cere încă foarte multe negocieri, cere un ansamblu de măsuri stimulative pentru atragerea capitalului privat şi, lucrul cel mai important, cere ca această nevoie de capital pe care UE o are la nivelul a maximum 800 miliarde euro anual să fie până la urmă acceptată ca fiind o «povară comună» pentru toate statele membre”.
În opinia domniei sale, Uniunea Europeană nu a găsit deocamdată o cale fezabilă şi eficientă de contracarare a efectelor pe care administraţia americană le are asupra industriei europene în ansamblu şi a presiunii pe care Asia, în special China, o pune în domeniul noilor tehnologii în domeniul IT prin decalajul pe care îl are în favoarea sa faţă de competitorii din UE.
• Mobilizarea economisirilor private este utilizată deja de Ministerul de Finanţe
Expertul bancar Adrian Vasilescu ne-a transmis că mobilizarea economisirilor private se derulează de câţiva ani buni în ţara noastră şi că nu are un impact negativ asupra sistemului bancar.
Adrian Vasilescu a precizat: „În privinţa economisirilor private, să ne uităm în primul rând la ce face la noi Ministerul Finanţelor, care a trecut de câţiva ani la mobilizarea banilor deţinuţi de cetăţeni. Practic, o bună parte din acoperirea necesarului de cheltuieli ale statului sunt acoperite din economisirile cetăţenilor şi se mizează în primul rând pe cele 11 milioane de persoane care au depozite în bănci. Mulţi îşi scot depozitele din bănci şi cumpără titluri de stat. Acest lucru nu are neapărat un impact negativ asupra băncilor, poate exista şi un impact pozitiv deoarece sectorul bancar intră în concurenţă şi chiar participă la cumpărarea de titluri de stat, fiind cel mai important cumpărător. În ceea ce priveşte mobilizarea acestor economisiri la nivel european, nimeni nu poate şti în acest moment care va fi impactul asupra sectorului bancar şi care va fi dinamica acelui proces de mobilizare a depozitelor respective, dar trebuie să avem în vedere, să nu ocolim faptul, că în acest moment creşterea economică în întreaga UE este încetinită. Precizez că această mobilizare a economisirilor private nu este forţată, ci e vorba despre o competiţie”.
Adrian Vasilescu ne-a mai spus că mobilizarea economisirilor cetăţenilor europeni se poate face şi prin intermediul acumulărilor de capital pe care le fac companiile europene, prin primirea cetăţenilor ca participanţi la activitatea lor economică, în urma emiterii unor obligaţiuni. Expertul bancar a menţionat că investiţiile depind în primul rând de creşterea economică sustenabilă şi a arătată că în acest moment în toată Uniunea Europeană creşterile economice sunt mici şi se vorbeşte practic de o încetinire a activităţii economice.
„Soluţia este una singură: impulsionarea activităţii economice, trecerea economiilor de la stadiul de încetinire la stadiul de avans prin dinamizarea acestora, plus creşterea competitivităţii”, a concluzionat Adrian Vasilescu.
George Marinescu – Ziarul BURSA #Internaţional / 14 februarie
