Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (SIND MADR) şi Sindicatul Naţional APIA îşi exprimă profunda îngrijorare şi dezacordul ferm față de informațiile apărute în spaţiul public privind intenția de modificare a cadrului normativ referitor la evaluarea performanțelor profesionale ale personalului din administrația publică, inclusiv prin introducerea unor mecanisme de evaluare lunară cu impact direct asupra drepturilor salariale.
Potrivit informațiilor apărute în spaţiul public, Guvernul intenţionează să introducă, prin hotărâre de guvern, un mecanism de evaluare lunară a funcţionarilor publici. Prin acest mecanism se intenționează o nouă diminuare a veniturilor pentru aceeaşi categorie de personal care a fost afectată în anul 2025 de reduceri salariale de până la 25%.
Actuala formă a proiectului de lege ignoră în mod flagrant specificul activității Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Această abordare eronată riscă să demotiveze iremediabil corpul profesional responsabil de gestionarea fondurilor europene, punând în pericol direct stabilitatea absorbţiei financiare.
Atragem atenția că, prin modificarea HG nr. 29/2018, se doreşte introducerea unei evaluări lunare suplimentare faţă de evaluarea anuală prevăzută expres de Codul administrativ pentru funcţionarii publici. Considerăm că această abordare contravine spiritului şi principiilor cadrului legal aplicabil funcţiei publice şi creează premisele unor evaluări discreţionare, lipsite de criterii obiective, transparente şi unitare, care pot fi utilizate pentru diminuarea veniturilor personalului care gestionează fonduri europene.
Rezultatele obţinute de aceşti profesionişti, în ciuda unui grad de încărcare foarte ridicat şi
a multitudinii de probleme întâmpinate în activitate, au poziționat România pe locuri
fruntaşe în Europa în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene cu un procent de
absorbtie anuala de peste 96%.
Potrivit informațiilor vehiculate public, noile propuneri ar urmări condiționarea unei componente semnificative a veniturilor salariale de îndeplinirea unor indicatori de performanță cuantificați lunar, inclusiv în raport cu numărul plăților efectuate în cadrul programelor finanțate din fonduri europene.
Considerăm că o asemenea abordare reflectă o viziune superficială şi profund eronată asupra modului în care funcţionează administrația publică şi procesul complex de gestionare şi implementare a fondurilor europene.
Fondurile europene nu se absorb prin simpla apăsare a unui buton şi nici prin abordări
administrative de tip „să se facă”. În spatele fiecărei plăți efectuate se află luni întregi de activități tehnice, administrative şi juridice desfăşurate de personalul de specialitate: elaborarea procedurilor şi ghidurilor, verificarea eligibilității cererilor, clarificări cu beneficiarii şi instituţiile europene, controale administrative, gestionarea riscurilor, prevenirea neregulilor şi asigurarea conformității cheltuielilor.
Reducerea activității profesionale a funcţionarilor care gestionează fonduri europene la simplul număr de plăți realizate într-o anumită lună ignoră în mod complet complexitatea reală a muncii acestora și factorii externi care influenţează ritmul implementării programelor: contestații, blocaje legislative, audituri, modificări ale cadrului european, întârzieri generate de beneficiari sau lipsa documentelor justificative.
În forma prezentată public, noul mecanism induce ideea periculoasă că performanţa profesională există exclusiv în lunile în care se efectuează autorizări și plăți, în timp ce întreaga activitate de pregătire, verificare şi conformare administrativă este ignorată sau minimalizată.
Atragem atenţia că presiunea pentru realizarea unor „plăți cu orice preţ” poate produce exact efectele pe care România ar trebui să le evite: erori administrative, cheltuieli neeligibile, aplicarea unor corecţii financiare, sancţiuni europene şi blocaje ulterioare în implementarea programelor.
De asemenea, considerăm incorect şi profund demotivant ca probleme structurale cronice ale administraţiei publice — deficitul de personal, subfinanțarea, lipsa digitalizării, birocraţia excesivă şi modificările legislative frecvente — să fie transferate exclusiv asupra personalului de execuție prin mecanisme punitive mascate sub forma „evaluării performanţei”.
Funcţionarii şi salariaţii care gestionează fonduri europene nu pot deveni ţapi ispăşitori pentru disfuncţionalități instituționale acumulate de ani de zile şi care depăşesc atribuțiile şi responsabilităţile personalului de execuție.
În acelaşi timp, subliniem că orice modificare privind evaluarea performanţelor profesionale şi salarizarea personalului bugetar trebuie să respecte strict:
- prevederile Codului administrativ;
- legislaţia privind salarizarea unitară;
- principiile stabilității, predictibilității şi transparenței raporturilor de muncă;
- obligația legală de consultare a partenerilor sociali şi a organizaţiilor sindicale reprezentative.
Considerăm inadmisibil ca măsuri cu impact direct asupra securității veniturilor salariale şi asupra independenței profesionale a personalului din administrația publică să fie promovate fără dialog social real şi fără o fundamentare clară şi obiectivă.
În acest context, SIND MADR şi Sindicatul Naţional APIA solicită autorităților competente:
- clarificarea oficială şi transparentă a intențiilor legislative şi a fundamentării acestora;
- suspendarea oricărui demers care poate conduce la diminuarea arbitrară a veniturilor
salariale; - consultarea reală a organizaţiilor sindicale reprezentative înaintea promovării oricăror
modificări legislative; - elabararea unor criterii de evaluare obiective, predictibile şi adaptate specificului activității
desfăşurate în gestionarea fondurilor europene; - adoptarea unor măsuri reale pentru rezolvarea problemelor structurale din administrație: deficit de personal, digitalizare insuficientă, birocraţie excesivă şi instabilitate legislativă.
Totodată, considerăm profund inechitabil ca, în timp ce anumite companii de stat beneficiază de majorări salariale consistente, personalul care contribuie direct la atragerea şi gestionarea fondurilor europene necesare dezvoltării României să fie supus unor măsuri care generează instabilitate, presiune şi diminuarea veniturilor.
SIND MADR şi Sindicatul Național APIA vor continua să monitorizeze cu maximă atenţie
evoluţia acestui subiect şi vor utiliza toate mijloacele legale şi instituționale pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale salariaților din sistem.
